Ce sunt emoțiile și de ce contează să le înțelegem
Emoțiile sunt o parte esențială din viața noastră psihică. Ne influențează alegerile, relațiile, sănătatea și modul în care ne raportăm la lume. Însă, deși le trăim zilnic, puțini dintre noi înțeleg cu adevărat ce sunt emoțiile, cum iau naștere și ce rol au în viața noastră. Răspunsul la aceste întrebări nu este doar o curiozitate – este o cheie pentru echilibrul nostru emoțional și mental.
Ce sunt, de fapt, emoțiile?
Timp de decenii, am fost învățați să credem că emoțiile sunt reacții universale, „programate biologic” – frica, furia, tristețea, bucuria etc. – pe care toți oamenii le simt în mod similar. Însă cercetătoarea în neuroștiințe Lisa Feldman Barrett propune o viziune revoluționară: emoțiile nu sunt automate sau universale, ci sunt construite de creierul nostru, în funcție de context, experiență și cultură.
Potrivit teoriei ei, emoțiile nu apar dintr-un centru fix din creier, ci sunt rezultatul unui proces de predicție. Creierul nostru folosește experiențele trecute ca să „ghicească” ce se întâmplă acum și ce ar trebui să simțim – anticipând și interpretând informația senzorială. Așadar, emoțiile sunt create, nu descoperite.
De ce este important să înțelegem emoțiile?
-
Ne ajută să le gestionăm mai bine
Când înțelegem că emoțiile nu ne controlează, ci că noi le construim, dobândim o formă de putere personală. Putem învăța să ne observăm reacțiile, să le numim corect și chiar să le influențăm – prin limbaj, reflecție și auto-reglare. -
Prevenim reacțiile automate nocive
De multe ori, reacționăm impulsiv la stimuli emoționali: ridicăm vocea, ne închidem în noi, fugim de confruntare. Dar dacă emoțiile sunt o construcție, atunci putem crea și spațiu între stimul și răspuns, cultivând răbdare și discernământ. -
Îmbunătățim relațiile
În relații, emoțiile sunt liantul – dar și sursa conflictelor. A învăța să recunoști nu doar ce simți tu, ci și ce simt ceilalți (fără să presupui automat că știi), poate face diferența între apropiere și ruptură. -
Susțin sănătatea mentală și fizică
Reglarea emoțională este asociată cu un risc mai scăzut de depresie, anxietate, dar și de afecțiuni cardiovasculare sau imunitare. Corpul și mintea funcționează împreună. Când îți înțelegi emoțiile, ai grijă de ambele.
Etichetarea emoțiilor: un instrument puternic
Lisa Feldman Barrett pune accent pe granularitatea emoțională – adică abilitatea de a face distincții fine între emoții apropiate: de exemplu, între „iritare”, „frustrare”, „dezamăgire” sau „furie”. Cu cât numim mai precis ce simțim, cu atât creierul nostru are mai multe resurse să regleze și gestioneze reacția emoțională.🧠 „A avea un vocabular emoțional bogat înseamnă a avea mai mullibertate interioară.”
„A avea un vocabular emoțional bogat înseamnă a avea mai multă libertate interioară.”
Ce putem face în viața de zi cu zi?
Înțelegerea emoțiilor nu este doar un exercițiu teoretic – este o practică zilnică, care se construiește în timp. Cu pași simpli și constanți, putem învăța să devenim mai prezenți, mai conștienți și mai conectați cu ceea ce simțim. Iată câteva strategii accesibile, pe care le poți integra în rutina ta:
1. Pauză și conștientizare
Trăim într-un ritm accelerat, iar reacțiile noastre emoționale apar adesea automat, fără ca măcar să le observăm. Primul pas către autoreglare este pauza conștientă. Ori de câte ori simți că o emoție intensă apare — fie ea furie, frică, rușine sau entuziasm — încearcă să te oprești pentru câteva secunde.
Respiră adânc, întreabă-te:
👉 „Ce simt acum în corpul meu?”
👉 „Ce gânduri îmi trec prin minte?”
Această mică distanță între stimul și reacție te poate ajuta să răspunzi cu înțelepciune, nu din impuls. Cu cât practici mai des această pauză, cu atât devine mai naturală.
2. Etichete clare
Când spunem „mă simt rău”, „sunt copleșit” sau „e o zi proastă”, creierul nostru nu primește informații clare pentru a înțelege ce se întâmplă. Emoțiile nu dispar doar pentru că le ignorăm – dimpotrivă, nenumite, ele tind să se amplifice.
Lisa Feldman Barrett subliniază puterea granularității emoționale – abilitatea de a numi cu precizie ceea ce simțim. În loc de „mă simt prost”, încearcă să specifici:
👉 „Simt frustrare pentru că am fost întrerupt.”
👉 „Simt rușine pentru că am greșit și cineva a observat.”
👉 „Simt anxietate pentru că urmează o situație incertă.”
Cuvintele clare creează claritate internă – și deschid ușa către schimbare.
3. Jurnal emoțional
Un instrument simplu, dar extrem de eficient, este jurnalul emoțional. Seara sau dimineața, notează:
-
ce ai simțit peste zi,
-
în ce context,
-
cum ai reacționat,
-
și ce ți-ar fi fost de ajutor.
Acest exercițiu nu doar că te ajută să observi tipare (de exemplu: ce te declanșează frecvent), ci îți oferă spațiul să reflectezi fără presiune. În timp, jurnalul devine un ghid al autoînțelegerii tale.
4. Educație emoțională continuă
A învăța despre emoții este un proces continuu – la fel cum ne dezvoltăm profesional, avem nevoie să ne dezvoltăm și emoțional. Fie că citești cărți de psihologie (precum How Emotions Are Made), urmărești podcasturi, participi la ateliere sau mergi la terapie, fiecare pas te apropie de o relație mai sănătoasă cu tine însuți.
Educația emoțională înseamnă să devii propria ta resursă internă. Nu pentru a elimina emoțiile dificile, ci pentru a le înțelege, a le asculta și a le însoți cu blândețe.
Concluzie
Emoțiile nu sunt simple reacții biologice, ci construții complexe ale creierului nostru, influențate de trecut, cultură și experiență. A le înțelege înseamnă a ne înțelege pe noi înșine. Și cu cât înțelegem mai bine ce simțim, cu atât devenim mai capabili să trăim cu sens, prezență și echilibru.
